În prima zi a Postului Mare, Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, a săvârșit slujba Pavecerniței Mari la Catedrala Episcopală din Miercurea Ciuc, în cadrul căreia s-a citit prima parte a Canonului celui Mare a Sfântului Andrei Criteanul. Răspunsurile la strană au fost acordate de către obștea de maici a Mănăstirii „Sfântul Ierarh Nicolae”, din incinta Centrului Eparhial.

         În cuvântul de învățătură, Preasfinția Sa a vorbit credincioșilor despre această săptămână de post aspru care are înțelesuri duhovnicești deosebite: „ Conform tradiției noastre această săptămână mai este numită și săptămâna curată, adică a luptei credinciosului prin pocăință. Curățire de păcate, de patimi prin recunoașterea faptului că am greșit mult, dar și dorința este mare de a ne ridica din păcat și de-a înainta duhovnicește spre sărbătoarea Sfintelor Paști. Sfinții Părinți au hotărât modul de organizare a slujbelor în această perioadă a postului mare, ei au fost mari postitori, oameni smeriți și rugători, oameni ai pocăinței. Cele 40 de zile de post sunt zile de pocăință de aceea această perioadă părinții duhovnicești o numesc școală a pocăinței. Această săptămână este un început abrupt a postului și a pocăinței. Canonul Sfântului Andrei Criteanul este împărțit în patru părți  Acestea se citesc pe rând, în primele patru zile ale săptămânii, astfel încât el se citește în cadrul slujbei Pavecerniței Mari în zilele de luni, marți, miercuri și joi. Se repetă în întregimă la Denia de Joi din Săptămâna a cincea din post. Canonul întreg conține 250 de strofe, este un canon de pocăință. Un canon în care se arată cum oamenii care au greșit și s-au pocăit, au primit mântuirea, iar cei care au greșit și nu s-au pocăit au pierdut mântuirea. De asemenea Canonul cel Mare ne arată drepți ai Vechiului Testament care au bineplăcut lui Dumnezeu prin smerenia lor, prin împlinirea poruncilor lui Dumnezeu și prin viețuire sfântă. În această perioadă se rostește rugăciunea Sfântului Efrem Sirul care ea însăși este o școală a pocăinței. În rugăciunea de pocăință a Sfântului Efrem Sirul ne rugăm pentru depărtarea duhului patimilor, trândăviei, îngrijirii de multe, iubirii de stăpânire și duhul vorbirii deșarte, iar în locul acestora cerem să se așeze virtuțile: duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei. În prima parte a rugăciunii îl găsim pe omul păcătos și stricat de păcate, iar în a doua parte găsim chipul omului celui înnoit al omului. Răstignirea și Învierea sunt nedespărțite în această perioadă. Răstignim păcatul și ne bucurăm de pacea și bucuria pe care o dăruiește Hristos Cel răstignit și Înviat, celor care îl iubesc pe El și care se străduiesc să împlinească voia Lui în viața lor.”

© Episcopia Covasnei și Harghitei / Arhid. Alexandru Moroianu