În Duminica a 20-a după Rusalii, Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi a săvârșit Sfânta Liturghie la Mănăstirea Doamnei din Moglănești – Toplița, județul Harghita.

Înainte de Dumnezeiasca Liturghie Preasfinția Sa a înlocuit măsărița (Iliton) Sfintei Mese.

În bogatul cuvânt de învățătură, Preasfinția Sa s-a adresat credincioșilor: „La poarta Cetății Nain, un sat mic din apropierea Muntelui Tabor din Galileea se întâlnesc doua imagini, convoiul morții și convoiul vieții. Se întâlnesc viața și moartea. Făcându-i-se milă de mama îndurerată Domnul Hristos se apropie de ea și-i spune: „Nu mai plânge!” (Luca 7; 13). Cum sa nu plângă biata femeie de vreme ce era văduvă și își pierde singurul copil, iar acum se vede singură și fără sprijin. Odată cu copilul său își înmormânta și ultima ei speranță și mângâiere. Cei care o însoțeau își exprimau lacrimi, durere și tristețe, compasiune și solidaritate cu ea. Omenește nu poți face ceva mai mult. Iisus Mântuitorul a putut să facă mai mult decât omul, fiind Dumnezeu și om. Astfel se atinge de targa pe care se afla mortul culcat înfășurat în giulgiu și îi zice mortului: „Tinere! Ție-ți spun scoală-te!” (Luca 7; 14). Cuvintele Mântuitorului ne uimesc, făceau parte dintr-un dialog, dar partenerul de dialog nu exista, era mort. Învățătorul vorbeau cu sufletul lui, un dialog dintre aici și dincolo, ne arată că El este Stăpânul celor vii și al celor morți. El este Stăpân peste sufletul de dincolo chemându-l înapoi în trupul tânărului. Iisus se manifestă ca Dumnezeu adevărat. Și la cuvântul Său „s-a ridicat mortul și a început să vorbească; și l-a dat mamei sale” (Luca 7; 14-15). Mulțimile au constatat că Dumnezeu le-a trimis nu un profet oarecare ci un mare profet. Ne întrebăm de ce Mântuitorul Hristos a săvârșit numai trei minuni, ale învierii din morți: Fiica lui Iair (Matei 9; 18-26), tânărul din Nain (Luca 7; 11-16) și Lazăr, fratele Martei și al Mariei, prietenul său (Ioan 11). De ce nu mai multe? În primul rând planul lui Dumnezeu cu Fiul său Iisus Hristos nu a fost să îi învie pe oameni din morți sau să facă să nu mai moară. Le-a făcut cu un scop anume, pentru a ne arăta că există viață veșnică și că el ca Dumnezeu este Stăpân asupra vieții și a morții, o mare lecție pentru saducheii care nu credeau în înviere. L-a înviat pe fiul văduvei din Nain pentru a ne arăta că Iisus nu-i vrea pe tineri morți, a înviat-o pe fiica lui Iair pentru a-i arăta acestuia și altor șefi de sinagogi că El este Mesia cel adevărat care trebuie recunoscut. L-a înviat pe Lazăr pentru a arăta consecințele învierii asupra materiei și anume spiritualizarea ei. Mesajul acestei evanghelii este îndreptat spre tineri. Este evanghelia care îi cheamă pe tineri la viață nouă, care ne arată că Dumnezeu ne vrea vii nu morți. Mulți tineri trăiesc astăzi în lumea păcatului, ei sunt vii dar de fapt ei sunt morți duhovnicește. Adeseori auzim din gura unor tineri „vreau să-mi trăiesc viața”, ei înțeleg să trăiască o viață în care totul le este permis din punct de vedere moral, numai că această viață este fără de Dumnezeu și fără poruncile Lui, iar această viață este calea morții sufletești.”

Răspunsurile la strană au fost date de viețuitoarele Sfintei Mănăstiri, stareță fiind Stavrofora Ecaterina Murariu.

La finalul Sfintei Liturghii, Preasfinția Sa a acordat distincția Crucea Eparhială pentru clerici Părintelui Protosinghel Spiridon Străchinaru, duhovnicul Mănăstirii Doamnei.