În Duminica dinaintea Nașterii Domnului, Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie împreună cu un sobor de preoți și diaconi la Catedrala Episcopală „Sfântul Ierarh Nicolae și Acoperământul Maicii Domnului” din Miercurea Ciuc.

În cuvântul de învățătură Preasfinția Sa a spus: „Evanghelistul Matei prin Pericopa Evanghelică de astăzi ne dă răspuns la întrebarea: Cine este Iisus? Întrebare pe care și-au pus-o din toate timpurile și și-o vor mai pune până la sfârșitul veacurilor. Evanghelistul Matei înșiră 42 de nume despre care știm foarte puține, pe unele nici nu le cunoaștem sau nu știm chiar nimic, nici nu le putem reține. Este singura Duminică din an când Dumnezeu Fiul își dă pomelnicul neamului omenesc. În prima parte a Evangheliei ne este prezentată genealogia Mântuitorului, adică strămoșii Săi după trup. În partea a doua a Evangheliei avem identitatea cerească a Mântuitorului, zămislirea Sa de la Duhul Sfânt. Evanghelistul Matei ne spune că cel al cărui naștere este relatată este Om adevărat având strămoși cu o istorie în spatele Lui și cu o identitate pământească. Cu toate acestea nu este un om obișnuit. Ca Om se trăgea din neamul împărătesc al lui David. Evanghelistul Matei împarte genealogia în trei perioade:

  1. De la Avraam până la David, sunt 14 neamuri (generații).
  2. De la David până la strămutarea în Babilon sunt 14 neamuri.
  3. De la strămutarea în Babilon până la Iisus sunt 14 neamuri.

Cifra 14 nu este deloc întâmplătoare. Numărul 7 la evrei fiind un număr simbolic exprimând perfecțiunea, luat de 2 ori, Evanghelistul ne transmite următorul mesaj: Dumnezeu a condus destinele familiei davidice din care urma să se nască Hristos cu îndoită grijă. În această spiță a neamului lui Iisus, Evanghelistul include și patru nume de femei, Tamara și Rahab, cananience,  Rut moabitaenca, dimpreună cu Betsheba de neam hitit. Evanghelistul a vrut să transmită că Mântuitorul Hristos a venit în lume nu numai pentru neamul său ci și pentru alte popoare, precum și pentru păcătoși. Acestora le-a arătat milă, înțelegere, nădejde în recuperarea lor și îndreptarea lor. Hristos Domnul a venit în lume pentru toți oamenii, nu doar pentru un singur neam, poporul ales. Evanghelistul Matei se adresează evreilor, conaționalilor săi prezentând natura umană a lui Hristos. În partea a doua a evangheliei, Sfântul Matei ne spune că Iisus după întrupare a fost Om și Dumnezeu. Iisus se naște din Fecioara Maria, dar este zămislit de la Duhul Sfânt. Lucrul acesta il descoperă Dumnezeu prin vis lui Iosif: „Iosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria, logodnica ta, că ce s-a zămislit într-însa este de la Duhul Sfânt”. (Matei 1; 20) Cu privire la răspunsul cine este Iisus, Evanghelistul ne spune: „Iată Fecioara va avea în pântece și va naște fiu și vor chema numele lui Emanuel” (Matei 1; 23), care se tâlcuiește cu noi este Dumnezeu. Cel născut la Crăciun a fost Om adevărat cu strămoși, noi creștinii la Crăciun nu sărbătorim un mit, un basm, o ficțiune a istoriei. Iisus a fost om real, om adevărat. Credința noastră și tradiția creștină de Crăciun nu sunt cosmetizări de basm ale istoriei, ci parte din existența noastră, Crezul nostru strămoșesc are un fundament istoric. Acest prunc născut fiind și Dumnezeu, El este cu noi până la sfârșitul veacurilor. Identitatea Lui este pământească și cerească. Apostolul Pavel ne spune lămurit că Iisus a venit la plinirea vremii ca noi să dobândim înfierea, adică statutul de copil al lui Dumnezeu întegrându-ne în familia Cerului. Noi la Crăciun sărbătorim propria noastră identitate, cea de copii ai lui Dumnezeu.”

În cadrul Sfintei Liturghii, tânărul teolog, Muntean Adrian Gheorghiță a fost hirotonit diacon pe seama Metocului „Nașterea Maicii Domnului și Sfântul Cuvios Ioan Iacob noul hozevit” din Întorsura Buzăului, județul Covasna.

© Episcopia Covasnei și Harghitei / Alexandru Moroianu