Ținuturile Covasnei și Harghitei, situate, apoximativ, în inima teritoriului României, cu un aport considerabil în procesul etnogenezei poporului român, au cunoscut, de-a lungul istoriei, o evoluție vitregă și prea puțin favorabilă populației românești. Stăpâniri străine și orânduieli potrivnice au făcut ca, în timp, populația românească să devină minoritară, fie prin exod spre alte zone ale țării, fie prin deznaționalizare și înglobare în etnia maghiară, deznaționalizare în care prozelitismul practicat de confesiunile vorbitoare de limbă maghiară a avut un rol preponderent.

Recent încheiatele vremi, cu ostilitatea practicată față de viața religioasă și, în special, față de credința ortodoxă au favorizat permanentizarea și chiar acutizarea acestei situații.”[1]

Avem în față oglinda situției poporului ortodox român din anul 1994 din aceste ținuturi binecuvântate de Dumnezeu, așa cum era ea percepută la Centrul vieții bisericești românești din Dealul Patriarhiei.

Însă viața închinată slujirii Stăpânului și lucrarea jertfelnică a unui neam chinuit de multe necazuri a făcut posibilă dorința ce se afla scrisă în inimile acestora… Hristos a rânduit dospirea aluatului sufletelor iubitorilor de Dumnezeu prin frământătura cuvântului atâtor și atâtor Ierarhi ce au purtat de-a lungul vremii sarcina mântirii credincioșior din aceste părți, spre a odrăsli ,,prunca” Mamei Biserici a Patriarhiei Ortodoxe Române, Episcopia Covasnei și Harghitei.

Ca urmare a nenumăratelor mărturii ale izvoarelor istoriilor locale, precum și a monumentelor ce stau strajă de veacuri – cruci, biserici și scrieri literare, dar și populare, mai concret muzica – s-a simțit că acest lucru, al înființării noii Eparhii, se cerea mai de multă vreme, atât la nivel central(Patriarhia), cât și local(cele două Eparhii care au purtat în ascultare cele două teritorii- Episcopia de Alba- Iulia și Arhiepiscopia Sibiului), fapt ce s-a concretizat după multe discuții( mai ales după anul 1989, an ce a adus numeroase beneficii libertății cultului și sacerdoților) în plenul sinodal al Ierarhilor de pe întinsul Patriarhiei Ortodoxe Române.

Prilejuită de perioada alegerilor de Ierarhi pentru noile organe administrative înființate sau reînființate( Episcopia nou înțiințată a Covasnei și Harghitei, reînființata Episcopie a Caransebeșului, precum și alegerea unui nou episcop pentru Episcopia Dunării de Jos) se decide în ședința de lucru din 22-23 martie 1994, ,,pe baza propunerilor celor două adunări eparhiale, înființarea, organizarea, delimitarea și reședința noii episcopii”, deoarece după cum spunea însuși Vrednicul de pomenire Teoctist, Patriarhul României ,,aici în miezul țării noastre, românii au ajuns o minoritate încercată de multe dureri și suferințe zilnice”,  iar prin rânduirea unui vrednic slujitor aceste dureri aveau să fie cunoscute și împreună asumate – cler și popor – urmând ca după realizarea formalităților sa fie și instlat noul Păstor pentru această turmă râvnitoare.

Aici, în ,,leagănul de formare a poporului român”, după cum numea această zonă Înaltpreasfinția Sa Antonie, mitropolitul Ardealului, nevoile pastorale devin o necesitate ocazionată de modernitatea timpurilor, în care Dumnezeu devine partenerul unei împreună creșteri a înțelesurilor profunde ale actelor dezvoltărilor materiale, în căutarea de echilibru în viața personală a credincioșilor: ,,după o lungă epocă de stagnare, în fapt de dare înapoi în viața societății românești, în numele unor false principii, după o epocă în care s-a încercat în mod absurd „eliminarea” lui Dumnezeu din lume și din sufletul românilor, prin eforturile sterile de instalare în loc a unui umanism sec de orice consistență filosofică, și golit de orice conținut religios, iată adevărul a învins… în lumea noastră, după eșecul răsunător al unei filosofii distructive, prefăcută în instrument socio- politic gata să pervertească tot ceea ce era pur și constructiv în gândirea și modul de viață al oamenilor, iată că Dumnezeu ne-a dat șansa unei reașezări a valorilor în drepturile lor firești, și a refacerii comunicării cu El…făcând din înființarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei un factor de pace și bună înțelegere.”[2]

 

,,Vreau să fiu înțeles, Episcopia Covasnei și Harghitei nu este o Episcopie organizată împotriva cuiva anume. Episcopia s-a înființat și organizat pentru păstarea poporului român, spre a opri procesul de deznaționalizare.”

I.P.S. Antonie, mitropolitul Transilvaniei, Crișanei și Maramureșului

Data de 25 septembrie  marchează începtuturile istoriei ca Episcopie a nou formatei Eparhii a Covasnei și Harghitei, când într-un fastuos sobor de diaconi și preoți, la Miercurea- Ciuc, Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist, al României, Preafericitul Părinte Papă și Patriarh Partenie, al Alexandriei, precum și o parte a Ierarhilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a fost prezentat cel ce urma să fie Părinte iubitor pentru neamul românesc ortodox din aceste părți, Preasfințitul Ioan Selejean.

,,Dacă înainte de 1989, în această parte de țară ardea o singură candelă monahală, mănăstirea ,,Sfântul Ilie” Toplița, ctitorie a prilumului Patriarh al României, Miron Cristea, născut în această localitate, astăzi prin mila lui Dumnezeu și prin jertfelnicia monahilor, a monahiilor și a bunilor credincioși, în Eparhia noastră înființează opt mănăstiri și două schituri, în care slujesc lui Dumnezeu și neamului nostru un număr de 140 de viețuitori.”[3]

Plin de râvnă și devotament pentru un ideal superior, acela al slujirii jertfelnice pentru propășirea neamului și întărirea credinței, precum și a mântuirii credincioșilor și preoților încredințați, la 15 ani de la întronizarea Sa în tronul Episcopiei, Preasfinția Sa Ioan, cu aprobarea Sfântului Sinod al BOR, în urma vizitei oficiate de Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, primește ridicarea în rang de Arhiepiscop Onorific pe data de 23 august 2009.

Evenimentele au fost încununate prin slujirea solemnă a Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii de un sobor de 15 ierarhi, 100 de preoți și aproximativ 5000 de credincioși.[4]

Între meritele ce au adus acordarea titulaturii menționăm restaurarea într-un timp relativ scurt a peste 134 de biserici, zidirea a altor 34 noi biserici și mănăstiri, renovarea a 57 de case parohiale, precum și construirea a 20 noi. La acestea se numără numeroase studii și articole ce-i poartă numele, precum și numeroase suflete câștigate pentru Biserica Națională.

Cu data de 16 decembrie 2014 a fost chemat de Stăpânul Hristos să păstorească istorica Mitropolie a Banatului, fiind al treilea Mitropolit al Timișoarei.

,,În data de 23 ianuarie, sub președinția Înaltpreasfinţitului Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, a avut loc şedinţa Sfântului Sinod al Mitropoliei Ardealului pentru alegerea noului Episcop al Episcopiei Covasnei şi Harghitei.

În ziua de 23 ianuarie 2015, Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Ardealului în consultare cu Adunarea eparhială a Episcopiei Covasnei şi Harghitei au desemnat prin vot secret drept candidaţi pe Preasfinţitul Andrei Făgărăşanul, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sibiului şi pe Preasfinţitul Calinic Botoşăneanul, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor.

În zilele de 5 şi 6 februarie 2015, la Reşedinţa patriarhală, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, se desfăşoară şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Sfântul Sinod a ales prin vot secret pe Preasfinţitul Părinte Andrei Făgărăşanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, în scaunul vacant de Episcop al Episcopiei Covasnei şi Harghitei cu 38 de voturi din 45 de voturi valid exprimate.

Întronizarea noului ierarh titular Episcop al Episcopiei Covasnei şi Harghitei va avea loc duminică, 15 februarie 2015, în Catedrala episcopală din Miercurea Ciuc.”[5]

Prin mila lui Dumnezeu și purtarea de grijă a Mântuitorului Hristos, sub adumbrirea Duhului a Toate Plinitor a Tătălui, și decizia plină de iubire pentru poporul român din aceste plaiuri, a fost ales succesor în Tronul covasno-harghitean, de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române un ,,om al locului, bun cunoscător al vieții și simțirii românilor” din această parte a Transilvanei, în pesoana Episcopului Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului- Preasfinția Sa Andrei Făgărășanul.

Deși nu s-a împlinit mult timp de la numirea Preasfinției Sale în Scaunul Covasnei și Harghitei, multe biserici și mănăstiri și-au primit binecuvântarea hainei picturii, sau a consolidării lor, altele au fost ridicate din temelii, împodobite cu odoare de preț, dar mai ales cu inimi calde și primitoare de creștini devotați.

Cea mai mare lucrare o constituie înființarea de noi sectoare administrative care să corespundă nevoilor vremurilor, cu activitate atestată de numeroase parteneriate sociale- filantropice și misionare, orientate spre tineri și susținerea prevenirii abandonului școalar, precum și renovarea Centrului Eparhial și înfrumusețarea Catedralei Chiriarhale.

Sporirea vieții bisericești se remarcă și prin hirotonirea de tineri teologi devotați cauzei neamului, cu ecouri în viața bisericească, mulți ucenicind lângă marii Părinți Profesori ai Academiilor Teologice din Țară, fapt ce se remarcă și-n hărnicia lor gospodărească, dar și-n slujirea destoinică și așezată.

De asemenea mulți preoți credincioși înălțimii vieții jertfelnice, ce conturează pastorația, au primit ranguri și gramate cu distincții după strădania lor, devenind făclii aprinse în negura acestei lumi, cu menirea de a fii lumina lui Hristos, ca prin faptele lor cele bune să se arate slava lui Dumnezeu.

Pr.Drd.Panciu Laurențiu- Gabriel

[1]     Redacția, Alegerea, hirotonirea și instalarea PS. Ioan Sălăjan ca episcop al noii Episcopii a Covasnei și Harghitei, -BOR, Buletinul Oficial Al Patriarhiei Române, Anul CXII, Nr. 7-12, Iulie- Decembrie, București, 1994, pag.214

[2]     Ibidem, pag.216 și 218

[3]     Familia Română, Românii din Covasna și Harghita, Revistă pentru solidarizarea românilor de pretutindeni, Noiembrie 2011, An. 12, Nr.4(43), pag.6

[4]     O candelă în Carpați, Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, 15 ani de la înființare 1994-2009, Editura Grai Românesc, Miercurea- Ciuc, 2009, pag.12 și 49

[5]             http://basilica.ro/sfantul-sinod-a-ales-ierarhul-titular-in-scaunul-vacant-de-episcop-al-episcopiei-covasnei-si-harghit104031.html#sthash.T1RqaNrL.dpuf