Situat la aproximativ 40 km de orașul Sf.Gheorghe, Municipiul Târgu Secuiesc este una dintre localitățile cu atestare documentară datând din sec.15 (anul 1407, Toriawasare) din Eparhia Covasnei și Harghitei, astăzi aflându-se jurisdicțional în administrația Protopopiatului Sfântu Gheorghe.

           Anul 1696 a reprezentat momentul de înaltă bucurie duhovnicească al localității covăsnene prin donația unei biserici de zid din partea unui om cu stare a comunității românești din zonă, care la anul 1700, conform documentelor vremii ar fi deținut o biserică de lemn în zona cunoscută până astăzi de localnici ca ,,Cimitirul Românesc”.

Actuala biserică de piatră cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului” a fost ridicată în decursul a doi ani (1781-1783), cu inscripția 1795 pe zidul exterior, marcându-se momentul unei renovări mai mari, precum și adăugirea unui turn.

Pisania reînoită din tinda bisericii consemnează vechimea monumentului arhitectural sacru și importanța lui în istoria românității din aceste ținuturi:,,Această biserică a fost zidită în anul 1754, renovată sub păstorirea pr.N.Dima, prin neobosita stăruință a epitropului dr.Valeriu Bidu și ajutorul primarului Corneliu Nastasi, în anul 1929”.

           Anul 1843 a reprezentat piatra de grea încercare a întregii așezări, dar și a bisericii ortodoxe închinate Maicii lui Dumnezeu, deoarece un incendiu devastator a distrus o mare parte din oraș, precum și Arhivele. Faptul demn de a fi consemnat îl reprezintă un Act de cerere către un brașovean înstărit (Enache Jipa) venit din partea credincioșilor:,,că lucrarea cea mai sfântă a strămoșilor să nu o lase a pătimi stricăciune și pustiire”.

Astăzi, 30 ianuarie 2016, la puțin peste 260 de ani de la ridicare, podoaba ortodoxiei locale, Biserica istorică ce poartă hramul ,,Adormirea Maicii Domnului” din Târgu Secuiesc a primit binecuvântarea lucrărilor de pictură, lucrare de mare măiestrie artistică bizantină în tehnica fresco și târnosirea Sfintei Mese a Sfântului Altar, primind al doilea hram “Sfintii Trei Ierarhi” într-un sobor de 14 preoți și 2 diaconi, sub protia Preasfințitului Andrei chiriarhul locului.

Cuvântul de învățătură al Ierarhului a marcat importanța praznicului de astăzi, întărind tot odată credința credincioșilor veniți într-un număr foarte mare spre a se bucura de acest eveniment cu importanță istorică pentru comunitatea euharistică din care fac parte: ,,Troiță de Arhierei, Sfinții Vasile cel Mare, Ioan Gură de Aur și Grigorie de Dumnezeu Cuvântătorul reprezintă chipul urmării lui Hristos în toate. Asumarea chemării luării Crucii, adică a jertfei peronale a fiecărui om însemnează întoarcerea noastră în starea paradisiacă și trăirea ei încă din această lume…făceți-vă prieteni cu Sfinții lui Dumnezeu și ei vă vor face prieteni cu El.”

În finalul slujbei Sfintei Liturghii vrednicul Părinte Paroh Vasile Ilie, păstor duhovnicesc al acestei comunități încă din anul 2003 a fost ridicat la rang de Iconom Stavrofor, iar Epitropul parohiei, precum și Ctitorii principali au primit Acte de Cinstire pentru străduința depusă ca acest loc să strălucească iarăși ca o nestemată pe cununa bisericii din Episcopia Covasnei si Harghitei.

 

Pr.Drd.Panciu Laurențiu Gabriel

 

N.B. Informațiile au fost citate din O candelă în Carpați, Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, 15 ani de la înființare 1994-2009, Editura Grai Românesc, Miercurea Ciuc, 2009, pag.189 și Ioan, dr. Lăcătușu, Vasile Lechințan, Violeta Pătrunjel, Românii din Covasna și Harghita, Editura Grai Românesc, Miercurea-Ciuc, 2003, pag.397-398