Astăzi, 14 Octombrie 2018 Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei a slujit Sfânta Liturghie în Parohia cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Comuna Păpăuți județul Covasna.

Preasfinția Sa în cuvântul de învățătură a spus: „Parabola Evangheliei de astăzi se numără printre parabolele rostite de Mântuitorul Hristos. Parabola este vorbirea specifică orientalilor pentru ca „văzând să nu vadă și auzind să nu înțeleagă” (Luca 8; 10). Cei care se împotriveau învățăturii Mântuitorului să nu înțeleagă tainele Împărăției lui Dumnezeu. Beneficiarii au fost apostolii, semănătorul – Hristos Domnul, sămânța – Cuvântul lui Dumnezeu, pământul – sufletul omului. De remarcat este faptul că Hristos a semănat Cuvântul și în sufletul celui trândav, nesimțitor și ignorant. Diferența între oameni o face strădania lor.”

Referitor la viața Sfintei Cuvioase Parascheva, Preasfinția Sa a spus: „S-a născut în jurul anului 1025 în satul Epivata, astăzi Selin Pașa la o distanță de 50 km de Istanbul. Părinții săi Sofia și Nechita, oameni înstăriți. Din adolescență părăsește cele ale lumii și se îndreaptă spre Ierusalim și se stabilește în pustia Iordanului la o mănăstire de maici. La vârsta de 25 de ani i se arată un înger care i-a zis: „Lasă nevoințele și te întoarce în patria ta Epivata pentru că o să te muți la Domnul.” Se întoarce la Constantinopol, se închină în Biserica Sfânta Sofia și la Biserica Maicii Domnului din Vlaherne. Opera filantropică a propovăduit-o cu fapta. La vârsta de 27 de ani se mută la Domnul și este înmormântată pe malul mării Marmara aproape de Calicratia, astăzi Mir Marsiam. Creștinii Gheorghe și Eufimia o înmormântează și li se arată în vis să o scoată la lumină. Când au desfăcut mormântul trupul era neputrezit, Patriarhul Mihail Celularie a așezat-o în Biserica Sfinții Petru și Pavel unde a stat 200 de ani. În anul 1240 a fost strămutată în Târnovo – Bulgaria, apoi la Vidin unde a stat 5 ani. Din Vidin a fost dusă în Belgrad – Serbia unde a stat 125 de ani. În 1521 turcii ocupă Serbia, Sfânta a fost luată și dusă în palatul sultanului Suleiman de unde a fost răscumpărată cu suma de 12 mii de ducați de aur de către Patriarhul Teolipt I în anul 522. În 1641 Patriarhia de Constantinopol fiind în imposibilitatea de a plătii birul anual impus de poarta otomană, Patriarhul Partenie I îi cere ajutorul Mitropolitul Varlaam al Moldovei și al Domnitorului Vasile Lupu care plătesc 563 pungi de galbeni pentru a fi transportată. În data de 13 Iunie 1641, sfintele moaște au fost aduse în țara moldovei, iar la Galați au fost întâmpinate de Domnitorul Vasile Lupu, Mitropolitul Varlaam, Episcopul Evloghie al Romanului și Episcopul Gheorghe al Hușilor, au fost și așezate în ctitoria Domnitorului Vasile Lupu, Biserica Sfinții Trei Ierarhi din Iași. Sfintele moaște au fost sigilate cu sigiliul Domnitorul Vasile Lupu și așa se află și în ziua de astăzi. În 1888, un incendiu a mistuit biserica Sfinții Trei Ierarhi, iar racla cu sfintele moaște a fost mutată în Catedrala Mitropolitană din Iași unde se păstrează și astăzi. Cu rugăciunile Sfintei Cuvioase Parascheva, Doamne Iisuse Hristoase miluiește-ne și ne mântuiește pe noi!”

În cadru Sfintei Liturghii tânărul Timaru Nicolae Ovidiu a fost hirotonit diacon pe seama protopopiatului Sfântu Gheorghe.

La sfârșitul Sfintei Liturghii Preasfinția Sa i-a binecuvântat pe toți cei prezenți.