Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim în ziua de sâmbătă, 1 mai 2021, spre seară, a anunţat Cancelaria Sfântului Sinod. Va fi oferită delegaţiilor eparhiilor la Aeroportul Internaţional Otopeni.

Reprezentanţii eparhiilor vor purta mască de protecţie şi vor respecta distanţa fizică prevăzută de lege. Ulterior, Centrele eparhiale, prin protopopiate, vor distribui, în timp util, Sfânta Lumină fiecărei parohii.

Lumina Sfântă este darul de pace şi bucurie pe care Iisus Hristos îl dăruieşte clericilor şi credincioşilor ca dovadă a iubirii Lui

– Patriarhul Daniel

Ceremonia pogorârii Sfintei Lumini constituie, până astăzi, un eveniment religios de maximă importanţă pentru Biserica Ortodoxă.

De-a lungul timpului există mai multe mărturii istorice care consemnează minunea de la Ierusalim.

Patruzeci şi cinci de scriitori din lumea medievală, printre care zece cronicari francezi, cinci musul­mani arabi, cinci greci bizantini, cinci germani, patru englezi, trei ruşi, trei musulmani perşi, trei islandezi, doi armeni, un sirian, un elveţian, un moldovean şi un istoric italian, descriu marea mi­nune a lumii creştine.

Sfeşnicul sau candela „neadormită” a Sfântului Mormânt a fost aprinsă pentru prima dată în 326, anul în care a fost descoperit Mormântul lui Hristos, şi de atunci a rămas nestinsă vreme de 17 veacuri. Candela se stinge numai o singură dată pe an, în dimineaţa Sâmbetei Mari, ca să se aprindă puţin mai târziu cu Sfânta Lumină. Cea mai veche mărturie despre această candelă neadormită o întâlnim în Cronica Egeriei.

Informaţii istorice extrase din volumul Sfânta Lumină – Minunea din Sâmbăta Mare de la mormântul lui Hristos semnat de Haralambie K. Skarlakidis.

Foto credit: Arhivă Basilica.ro