Așezământul monahal închinat Maicii Domnuluide la Mănăstirea Doamnei din Moglănești – Toplița, județul Harghita și-a sărbătorit astăzi hramul. Cu acest prilej, Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei a săvârșit Sfânta Liturghie în Altarul de vară amenajat în incinta sfintei mănăstiri, fiind înconjurat de un sobor de preoți și diaconi

Preasfinția Sa a amintit în cuvântul de învățătură despre „cultul Maicii Domnului, care este un cult foarte dezvoltat în biserica noastră străbună. Pe Maica Domnului o așezăm lângă Dumnezeu, asemenea cu Hristos. Fecioara Maria nu mântuiește, ci aduce mântuire prin mijlocirea ei față de Fiul ei mântuitor. Sinoadele III și IV de la Efes și Calcedon au stabilit ca sărbătoarea Maicii Domnului să fie prăznuită în data de 8 Septembrie”.

La momentul împărtășirii, doamna Livia Harpa împreună cu un grup de fete de la Școala Populară de Arte din Toplița au cântat un frumos buchet de pricesne.

Vatra monahală este un vechi așezământ de pe Valea Superioară a Mureşului, Mănăstirea Doamnei a fost ctitorită de Doamna Safta, soţia voievodului Gheorghe Ştefan al Moldovei (1653-1658), în anul 1658, pe locul unei mai vechi așezări monahale, ale cărei ruine se mai vedeau pe la mijlocul secolului al XIX-lea. În anul 1958, Mănăstirea a fost restaurată prin râvna stareţului Mănăstirii „Sfântul Ilie”, Topliţa.

Mănăstirea a fost resfinţită de către PS Emilian Antal, nepotul Patriarhului Miron Cristea, la 21 noiembrie 1958. Între 1994-1999, Mănăstirea a funcţionat ca schit sub oblăduirea Mănăstirii „Sfântul Ilie” Topliţa, egumen avându-l pe ieromonahul Viorel Victor Anton. În anul 1999, schitul a fost declarat Mănăstire de maici, cu viaţă de obşte, Preasfinţitul Ioan redând Mănăstirii Doamnei o nouă identitate.

Biserica de lemn a Mănăstirii este un valoros exemplar al arhitecturii de lemn din regiune. Restaurat în ultimii ani, interiorul a fost complet repictat în anul 1984. S-a păstrat o bună parte a vechiului iconostas, care a avut o veche inscripţie: „Această sfântă biserică s-a acoperit şi catapeteasma s-au zugrăvit prin cheltuiala mai micului între fraţi şi smerit Nicodim, pentru iertarea păcatelor sale 1755, luna iunie 25 zile”.